rompolsci


PROFESORUL-ROBERTO d’ALIMONTE
Mai 15, 2009, 12:42 pm
Filed under: Uncategorized

il cheama Roberto d’Alimonte si e cel ma bun profesor pe care l-am avut vreodata. nu pt cunostintele pe care le avea. nu pt ca era de formatie anglo-saxona. nu pt ca am facut doua cursuri cu el anul acela ( care se desfasurau de 3 ori pe saptamana). nu pt ca era deschis fata de straini. nu pt ca mi-a daruit o cartulie mai veche pe care am citit-o intr-o cabina telefonica pe drumul spre casa, pt ca ma prinsese o furtuna teribila. nu. nu pentru toate astea
motivul pt care am fi stat toti sa il asteptam oricat( pt ca intarzaia cel putin 15-20 minute) era ca intelegeam perfect/reusea sa ne transmita asta, ca atunci cand era acolo, cu noi, pur si simplu nu isi dorea sa fie nicaieri altundeva. si aceiasi studenti care formau o masa anonima la alte cursuri, deveneau alti oameni, care se simteau respectati exact pt ceea ce erau ei, mult sau putin, dar pt nimic altceva. pt ca avea curajul sa recunoasca cand gresea,pt ca se autoironiza, desi era profesor extraordinar( e un fel de titlu academic).
pt ca examenele cu el( intotdeauna orale pt straini) erau momente care nu voiai sa se termine din simplul motiv ca nu erau doar despre ceea ce trebuia sa citesti, erau despre tine si el, despre o lume uitata, in care increderea inseamna aproape totul
pt ca nu mintea, nu mima si pentru ca simteam implacabil ca nu ne-ar fi inselat niciodata. absolut niciodata
pt ca era vesel si reusea sa ne destinda pe toti, pana si pe mine
pt ca avea lacrimi in ochi cand am inchis usa biroului,dupa ce am terminat ultimul examen( exact asa cum am si eu acum/si exact asa cum aveam atunci) nu pt ca eram eu o persoana importanta, ci pentru ca amandoi stiam CLAR ca singurul lucru care conteaza e ceea ce daruim si ca nu se stie cine da si cine primeste



JURNAL ERASMUS
Mai 12, 2009, 4:54 pm
Filed under: Uncategorized

profesori

la primul curs de Istoria comparata a sistemelor electorale am asteptat cam 15 minute intr-o sala goala si apoi am plecat. la cel de-al doilea, 20 de minute si eram aproape convins ca s-a anulat. totusi am fost si a treia oara. la un moment dat a intrat un tip de vreo 60 de ani, cu o sapca rosie, blugi decolorati, adidasi si parul destul de lung si rar. la prima vedere eram sigur ca lucreaza la serviciul tehnic. apoi mi am spus ca e sosia lui Vasco Rossi . dar m-am inselat
era un profesor de zile mari, care vorbea in fata a trei studenti( atatia eram inscrisi la acest curs) de parca se afla in fata a 10000 de fani, cu care stateam la o tigara in fata scolii ( el fuma, eu nu-cel putin nu direct) si imi povestea despre cat de frumoasa era italia inainte sa intre in zona euro. si de la care am invatat ca pasiunea nu poate fi corelata mereu cu ceva vizibil, fiind altceva.mai profund si intortocheat, mai lent si mai exploziv.mai clar si nestiut
in fine, pe prof il chema marco sagrestani si eu ii ziceam rockerul



HALL OF FAME 4
Mai 8, 2009, 11:21 am
Filed under: Uncategorized

CEA MAI BUNA LUCRARE A SAPTAMANII

Astept comentariile si/sau intrebarile voastre in legatura cu acest text.



Jurnal Erasmus
Mai 8, 2009, 7:49 am
Filed under: Uncategorized

Cursuri si cateva examene

Cele mai interesante cursuri de pe primul semestru erau Sistemul politic italian-prof.D Alimonte si Metodologia politicii comparate-prof. Wagemann. Erau singurele cursuri pe care le frecventam intr-un grad ridicat, adica nu as fi lipsit decat era ceva ff important in plan personal. La celelalte ma duceam in medie la un curs pe saptamana, reusind „performanta” de 3 cursuri frecventate intr-un an la Stiinta Politica. D Alimonte este cel mai bun profesor pe care l-am avut ever.( o sa ii dedic un post separat) Wagemann este un profesor tanar, este german si vorbeste italiana rar si asezat, astfel ca puteam sa urmaresc usor explicatiile sale. Imi placea pt ca era relaxat, spunea lucruri clare si interesante legate de metode de cercetare. Primele examene date au fost la Istoria miscarilor si a partidelor politice-un curs despre miscari si partide in Italia pana 1945( examen oral) si la Politica Comparata-un curs axat pe cartea lui Lijphart(examen scris cu subiecte pentru non-frecventanti). La cel oral am intrat strategic ultimul si am luat 30,nota maxima, dupa ce am ‘valsat’usor pe intrebari. La cel scris, am luat 29, ceea ce m-a enervat un pic(oricum, examenele scrise au fost mai dificile). Concluzia, la sfarsitul primului semestru, a fost ca strategia mea era viabila si ca in mod normal nu ar fi trebuit sa am probleme cu examenele. Ceea ce s-a si intamplat, cea mai mica nota obtinuta fiind 27



HALL OF FAME WEEK 3
Mai 4, 2009, 7:30 am
Filed under: Uncategorized

CEA MAI BUNA LUCRARE A SAPTAMANII

Astept comentariile si/sau intrebarile voastre in legatura cu acest text.



Jurnal Erasmus
Aprilie 28, 2009, 11:49 am
Filed under: Uncategorized

Strategii si cursuri (1)
Am gasit Polo delle Scienze Sociale-un campus foarte modern si mare- dupa ce am rascolit o zi intreaga orasul in zona nordica, din cauza ca alesesem sa nu luam autobuzul si sa cautam fara harta, bazandu-ne pe „instinctele” noastre. Asa ca eram obositi si destul nervosi cand ne-am asezat la coada de la biroul Erasmus,unde nu am rezolvat mare lucru pt ca orasul meu de nastere, nu era in programele lor care emiteau carnetul si celelalte acte. Plus ca eram destul de zapacit si contrariat de monitoarele suspendate( pe care puteai citi informatii despre cursuri, profi, conferinte,etc) care erau amplasate peste tot, intr-un mod care ma facea sa ma simt intr-un aeroport. Asa ca am reusit cu greu sa inteleg ce cursuri aveam pe primul semestru.( asa credeam eu atunci)
Strategiile noastre in ceea ce priveste cursurile alese si modul de a „scapa” de ele, erau diferite. Petru alesese multe cursuri de filosofie politica, filosofie a stiintei si teorie politica, in timp ce eu ma axasem pe partide politice/sisteme de partide si metode de cercetare. Aveam doar doua cursuri comune- Stiinta Politica si Istoria cercetarii empirice. In Italia, cursurile dureaza in functie de nr de credite- o luna, doua sau trei-fiecare curs tinandu-se de trei ori pe saptamana. De asemenea, examenele se dau in fiecare luna, stilul fiind deci foarte concentrat dar si permisiv. Din acest motiv am decis,pentru a ma acomoda, sa dau doar doua examene pe primul semestru( la Istoria partidelor si miscarilor politice-examen oral si Politica comparata-scris) si noua pe cel de-al doilea. o strategie foarte riscanta dar care mi-a permis ca in primul semestru sa ma duc fara stres la cursuri, sa citesc mult in italiana si sa fac lungi plimbari in oras.plus sa particip la suficiente petreceri



Jurnal Erasmus
Aprilie 21, 2009, 4:34 pm
Filed under: Uncategorized

Prima zi

Cand am ajuns la Florenta, dupa mai mult de o zi de mers cu autocarul si am debarcat cu bagajul destul meu destul de slim, nu imi doream decat sa evit hoardele de asiatici care imi blocau inaintarea si sa ajung cat mai repede la apartamentul de pe o straduta din spatele Domului unde inchiriasem, dupa destule peripetii, o camera dubla. Asta in timp ce faceam anumite aprecieri nu foarte ortodoxe la situatia in care ma aflam si dupa ce am cumparat( la insistentele colegului Petru, cu care ma capatuisem in urma selectiei) o paine mare, care in optica lui era neaparat necesara unui inceput de succes. Camera noastra era intr-un apartament foarte lung, friguros si cosmopolit, pentru care plateam colosala suma de 300 euro/pers. Era un pic mai rasarita decat o camera din Regie. Si era necuratata. Drept pentru care, in timp ce asteptam ca Lucas( un brazilian care ulterior ne-a devenit prieten) sa termine de aranjat camera, am inceput sejurul nostru florentin cu un litru de vin rosu la un restaurant din centrul orasului, lichid care m-a facut sa inteleg brusc ca eram la Florenta, cu o bursa de 400 de euro pe luna, fara sa stiu sa leg doua propozitii in italiana si 11 examene la orizont. Dar nu era sa fac mare caz pentru atata lucru. Era prea tarziu pentru asta